Cancerul de colon

În Brazilia, între principalele cauze de moarte prin cancer, cancerul de colon este pe primul loc. În Statele Unite, acesta este a doua cauză de moarte, pierzând în faţa cancerului pulmonar, în care ţigara este marele vinovat.

Colicile abdominale, eliminarea de sânge în fecale şi tulburările comportamentului intestinal, sunt semne de avertizare care necesită evaluare medicală.

Numeroase cercetări au evidențiat că ingestia insuficientă de fibră este în relație cu incidenţa ridicată a acestei boli. Ar fi relativ simplu a reintroduce fibra în alimentaţia noastră.

Din nefericire se întâmplă ca persoanele să fie dezorientate.

La această dezorientare contribuie faptul că obiceiurile alimentare moderne sunt puternic influenţate de interesele comerciale vehiculate de propagandă.

Televiziunea a devenit ,,şcoala de nutriţie a maselor”. Stimulii publicitari produc o adevărată obsesie pentru gusturi noi şi captivante, culori şi arome.

Copiii sunt principalele victime ale acestor inovaţii „alimentare” care, în majoritatea cazurilor, nu conţin decât esenţe chimice nocive sănătăţii şi calorii goale. Fibrele, atât de importante în prevenirea cancerului de colon, lipsesc.

Unde se găsesc fibrele?

Răspunsul este imediat: într-o alimentaţie naturală. Folosiţi mai mult fructe crude (nefierte, nu necoapte), salate, legume şi cereale integrale.

Eliminaţi zahărul, dulciurile şi cărnurile. Evitaţi pe cât posibil alimentele industrializate. Cu cât va fi mai rafinată şi artificială alimentaţia, (bogată în paste făinoase albe, fripturi, bomboane, cărnuri, băuturi îndulcite cu zahăr etc.) cu atât mai mari vor fi şansele de apariţie a cancerului de colon.

O alimentaţie săracă în fibră produce constipaţie intestinală. Contactul prelungit al fecalelor cu pereţii intestinelor favorizează dezlănţuirea tulburărilor cancerigene.

Cercetări realizate de Burkitt, Cleave şi colaboratorii lor între triburile băştinaşe sud-africane au descoperit că ei nu suferă de constipaţie datorită folosirii fibrei din abundenţă.

De asemenea nu prezintă cancer intestinal, apendicită sau hemoroizi. Dar, pe măsură ce băştinaşii auvenit în oraşe, adoptând obiceiuri alimentare „civilizate”, incidenţa acelor boli a crescut până a ajuns la nivelurile înalte, comune albilor, care se hrăneau cu puţină fibră.

Astăzi totuşi se duce o muncă de conştientizare cu privire la importanţa ingestiei de fibră şi consumului de cereale integrale ca: orez integral şi pâine integrală, care deja a devenit populară atât în Africa de Sud, cât şi în diferitele ţări dezvoltate.

În multe țări, din nefericire, această conştientizare a început timid. Consumul excesiv de grăsimi şi proteine animale produce modificări în flora intestinală, ceea ce favorizează degradarea compuşilor nutriţionali în substanţe chimice cancerigene.

Efectul protector al micronutrienţilor şi vitaminelor 

Micronutrienţii au fost asociaţi creşterii sau micşorării riscului de cancer. Seleniul, mineral cu efect antioxidant, care ajută la combaterea radicalilor liberi din metabolism, acţionează, de asemenea, ca preventiv împotriva cancerului.

Regiunile în care solul este sărac în seleniu, cum ar fi Noua Zeelandă, prezintă frecvenţă ridicată de cancer de colon. 

Unde găsim seleniu?

În alimente ca: cereale integrale, ceapă, brocoli, sparanghel, drojdie de bere, varză, usturoi, ciuperci şi alge marine (de exemplu Spirulina).

Zincul, contrar seleniului, când este ingerat în exces, poate favoriza cancerul.

Se ştie că acest mineral, în proporţii adecvate, contribuie la sănătatea pielii, la creşterea normală şi la funcţionarea eficientă a sistemului imunitar. Dar ingestia zincului în mod liber, este contraindicată.

Pe ce alimente cheltuiesc banii, asumându-mi prin urmare anumite riscuri?

Cărnurile şi produsele de origine animală. Se recomandă, de asemenea, atenţie la conservele ce sunt în legătură cu formarea de nitrosamine.

Ca procedeu profilactic se indică ingestia de vitamina A (beta caroten), vitaminele C şi E în proporţii adecvate, pe lângă fibre, bineînţeles.

Verdețurile, citricele, rădăcinile şi grăunţele sunt bogate în aceste vitamine. În special verdeţurile din familia Cruciferelor ca varza, conopida şi brocoli, sunt indicate datorită conţinutului în indoli şi ajută la evitarea formării de amine, combinate cu nitriţi sau nitraţi care produc reacţii cancerigene.

Iaurtul natural ajută la păstrarea ambientului intestinal sănătos. 

Vitamina D pare să fie factor de protecţie contra cancerului de colon. Expunerea controlată la soare este recomandată. Totuşi, expunerea în exces creşte riscul de cancer de piele.

Exerciţiile fizice sunt recomandate pentru prevenirea cancerului intestinal, deoarece între alte beneficii, întăreşte musculatura abdominală şi pelviană, care acţionează ca bază de susţinere pentru viscere.

Micoterapia (terapia cu ciuperci medicinale) este o metodă de tratare a dife­ri­telor boli cu ajutorul ciupercilor medi­cinale, folosită de mii de ani.  

Ciupercile sunt aliatele celor care vor să fie sănătoși.

Ciupercile medicinale sunt pe cale să producă o adevărată revoluţie în terapia unor afecţiuni din cele mai grave, cum ar fi cancerul, bolile autoimune, infecţiile virale, etc.