Colesterolul

Colesterolul este, în înţelegerea multora, unul din cei mai mari răufăcători ai timpurilor moderne, criminal neînduplecat, autor de omucideri în masă. Sunt multe date statistice, adunate din secolul trecut până astăzi, care dovedesc complicitatea „acuzatului” în marea epidemie a atacurilor inimii şi alte accidente vasculare.

 

Ce este colesterolul?

Colesterolul nu este un „monstru microscopic” sau un „virus” cu putere mare de distrugere. Este o substanţă lipidică (inclusă între grăsimi), formată din atomi de carbon, hidrogen şi oxigen, care se grupează în moleculă într-un sistem de inele. Chimic este definit ca un alcool monohidric nesaturat din categoria sterolilor (Ca27H45OH).

Funcțile colesterolului nu este doar pentru „a produce ateroscleroza”. Poate sunteţi surprinşi, totuşi colesterolul este indispensabil vieţii.

Deşi pare paradoxal, avem nevoie de puţin din acest lipid pentru metabolism.

Excesul de colesterol a fost condamnat ca fiind criminal; el în sine, nu.

Pentru a fi mai expliciţi vom defini în continuare, ceea ce este exces şi ceea ce este ideal.

Colesterolul, între alte lucruri:

• Participă la compoziţia sistemului nervos, formând circa o şesime din greutatea uscată a ţesutului nervos şi cerebral. Este larg distribuit între toate celulele organismului, participând la construcţia microstructurilor lui.
• Participă la sinteza sărurilor biliare fiind prezent în proporţie de 0,06 % din totalul bilei.
• Este necesar la fabricarea hormonilor steroizi şi,
• Când este depozitat în piele sub formă de 7-di-hidro-colesterol este supus la o serie de reacţii fotochimice, sub acţiunea luminii solare, şi se transformă în una din formele active ale vitaminei D, 1,25-di-hidroxi-colecalciferol sau pur şi simplu colecalciferol, Vitamina D3.
• Colesterolul este indispensabil la normalizarea procesului digestiv; la digestia grăsimilor, la funcţionarea fiecărei celule, în particular cele ale sistemului nervos; la obţinerea vitaminei D în corp şi la sinteza hormonilor sexuali.

Colesterolul în digestie

În digestia grăsimilor, agenţii emulsifianţi îndeplinesc rolul de a separa grăsimile de restul conţinutului intestinal. Aceşti agenţi cuprind, pe lângă colesterol, acizi graşi, monogliceride, lecitină, proteine şi săruri biliare.

Se formează emulsii, apoi urmează faza catalitică, acţionată de enzime specifice – lipaze. Etapa imediată este denumită micelar, în care micelele mediază absorbţia lipidelor înainte de a se desface.

Sărurile biliare şi colesterolul sunt în mare parte reabsorbite şi cele care nu se absorb, circa 500 mg zilnic, sunt eliminate în fecale. Partea reabsorbită este transportată la ficat, prin vena portă şi reintegrată în bila hepatică.

Descoperirile recente demonstrează că acest ciclu, numit entero-hepatic poate fi sensibil afectat prin conţinutul de fibră din dietă.

Dacă ingeraţi mai multă fibră din cereale integrale, fructe şi vegetale, corpul elimină prin fecale o mai mare cantitate de colesterol. Ficatul solicită atunci din sânge mai mult colesterol pentru a reface bila. Şi astfel el se diminuează în circulaţie.

Colesterolul – vinovat?

Cu privire la implicarea colesterolului în bolile aterosclerotice cardiovasculare, ca principala cauză de deces, deja a existat multă polemică, în principal în decadele anilor 70 şi 80. În 1984 se citeau următoarele despre acest subiect (Revista Time, ediţia din 26 martie 1984: „Cholesterol – and Now the Bad News”):

„Acest an a început cu o avertizare finală, dată de guvernul federal cu privire la rezultatele celui mai extins şi scump proiect de cercetare din istoria medicinii. Obiectul de studiu a fost colesterolul, substanţă de culoare gălbuie, vital, totuşi periculos, ale cărui niveluri în circulaţia sanguină sunt în mod direct afectate de bogăţia dietei.

Nimeni care ia în serios aceste rezultate nu va putea fi capabil de a privi la un ou sau la un biftec în acelaşi fel ca înainte. Şi aceasta pentru că studiul, după 10 ani, în valoare de 150 milioane de dolari, promite a produce un profund impact în modul cum americanii se hrănesc şi îngrijesc de sănătate.

Între concluzii:

Bolile cardiace sunt direct legate de nivelul de colesterol din sânge.

Diminuarea acestuia reduce considerabil incidenţa atacurilor cardiace fatale.

Basil RiThind, director al studiului, crede că cercetarea ’indică cu claritate că, cu cât mai puţină grăsime şi colesterol în dietă, cu atât va fi mai mic riscul de a suferi o boală cardiacă’.”

Voi trebuie să faceţi ceva

Mulţi acţionează cu indiferenţă în faţa avertizărilor de genul acesta despre colesterol. Continuă să fumeze şi să consume multă grăsime, fără a se preocupa de consecinţe.

Majoritatea încep să se preocupe cu prevenţia doar după ce au un infarct sau când merg la un centru de terapie intensivă.

Gândeşte- te: Cum îţi tratezi sănătatea? Cum îţi este alimentaţia? Practici exerciţii fizice? Eşti obez? Fumezi? Depinde de răspunsurile tale. Este necesar să faci ceva înainte de a fi prea târziu. Fă schimbări înainte ca un accident vascular să-ţi schimbe complet viaţa.

Relaţia dintre colesterol şi bolile cardiovasculare

Nu sunt puţine cercetările cu privire la colesterol. Deja am spus că un număr respectabil de cercetări în acest domeniu s-au realizat de către oameni de ştiinţă şi renumite organisme de cercetare guvernamentale şi private.

Concluziile susţin un numitor comun:

• Nivelul de colesterol circulant este realmente legat de bolile cardiace pe fond aterosclerotic; dacă acest nivel este înalt, riscurile cresc semnificativ; dacă nivelul este mic riscurile tind să scadă.
• Dieta, între alţi factori, poate influenţa decisiv în comportamentul colesterolului şi lipoproteinelor plasmatice.

Vegetale contra colesterolului

• Dietele bogate în amidon şi fibră de origine vegetală sunt foarte mult asociate unui nivel scăzut de colesterol în sânge. Diferite popoare, a căror diete se bazează pe cereale, legume şi vegetale prezintă un nivel scăzut de colesterol.
• Pe de altă parte, relaţia dintre grăsimea animală şi colesterolul circulant este clară. Există evidenţe că proteina animală ar fi de asemenea un factor de creştere a colesterolemiei.
• Nivelul de colesterol din sânge este în mare parte determinat de natura grăsimii consumate.

Vegetarianismul şi colesterolul

În cercetările despre dietă şi colesterol vegetarienii prezintă niveluri de colesterol mai mici ca populaţia controlată, respectând parametrii de vârstă şi sex.

Între multele cercetări, amintim cele realizate în Boston şi Tennessee, în care nu doar colesterolul, ci şi glicemia, trigliceridele şi transportatorii de lipide prezintă valori mai mici la vegetarieni.

Dieta vegetariană, pentru că nu include ouă şi lactate, este redusă în grăsimi saturate şi prezintă o proporţie (p/s) adecvată de acizi graşi polinesaturaţi în relaţie cu cei saturaţi. Proporţia p/s a dietei vegetariene, în studiu, a fost de 1,9, contrastând puternic cu valoarea de 0,4 a dietei grupului de control, considerând-o improprie.

Unii cercetători în domeniu recomandă ca proporţia p/s să fie peste 1. Lipoproteinele plasmatice s-au dovedit la un nivel mai mic decât cel uzual la populaţiile care practică diete predominant vegetariene, ceea ce reprezintă un important factor de prevenire împotriva bolilor cardiace.

Dietele bogate în cereale, legume şi verdeţuri sunt asociate cu o incidenţă scăzută a bolilor cardiovasculare. 

Mai puţine produse animale în alimentaţie

Deoarece colesterolul este sintetizat în ţesuturile animale, consumul crescut de carne şi alte produse de origine animală, constituie pentru om, indiscutabil, principalul factor dietetic responsabil de creşterea colesterolului în sânge.

Creşterea aterosclerozei vasculare este asociată unei ingestii abundente de colesterol din alimentele de origine animală.

Vegetarienii, în mod logic, sunt relativ protejaţi contra acestui risc, cu excepția cazului în care consumă multe ouă, sau produse bogate în grăsime saturată ca unt, lapte, smântână, brânză etc.

Este consens între instituţiile mondiale de sănătate private şi guvernamentale, că ingestia de colesterol trebuie să fie diminuată, având în vedere prevenirea bolilor cardiace. Aceasta implică, în mod necesar, diminuarea consumului produselor de origine animală, în special cărnurile grase, grăsimile solide şi lactatele.

Relaţie directă

În timpul primei jumătăţi a secolului trecut, creşterea incidenţei bolilor cardiovasculare a mers paralel cu creşterea consumului de colesterol şi a grăsimilor animale. În 1964 această tendinţă ce creştea alarmant a staţionat, începând să scadă din 1968.

În strânsă legătură, consumul de colesterol determină mortalitate datorită bolilor coronariene. Când creşte consumul de grăsime, creşte şi mortalitatea. Scade consumul de grăsime, mortalitatea se diminuează.

Cazeina şi colesterolul

Cercetările asupra cazeinei, proteină lactată abundentă în brânză, arată că aceasta măreşte colesterolul sanguin în comparaţie cu proteinele din soia şi grâu. Consumul exagerat de lactate, în special unt, smântână şi brânzeturi grase, este contraindicat. 

Prevenirea la îndemâna ta

Studiile epidemiologice au constatat că populaţiile ale căror diete sunt bogate în fibră, prezintă concentraţii sanguine de colesterol între limite mai mici, sănătoase. Bolile cu incidenţă înfricoşătoare, ca infarctul miocardic, sunt aproape cu totul necunoscute de către aceste popoare.

Te-ai gândit la aceasta? O viaţă fără fantasma bolii vasculare. Câte milioane de persoane şi-au investit averile lor pentru a se vindeca de sechelele, de multe ori ireversibile, ale bolilor vasculare, care puteau fi evitate!

Ce povară reprezintă această boală pentru taxele publice. Ce povară socială! Şi toate acestea ar putea fi evitate prin modificarea obiceiurilor.

Limite recomandate

„Dieta prudentă” a Asociaţiei Americane de Cardiologie recomandă ca niciodată nu ar trebui a se ingera mai mult de 300 mg de colesterol pe zi. Dieta americană obişnuită, bogată în cărnuri grase, ouă, foarte uşor depăşeşte 500 mg/ zi şi chiar 800 mg/zi.

Alţi cercetători ai problemei dietei, recomandă, totuşi, limite maxime mai mici pentru ingestia de colesterol, ca 200 mg sau 100 mg/zi. Multe populaţii sănătoase nu ingeră mai mult de 100 mg/zi de colesterol.

 

Cum scădem colesterolul?

Acestea sunt cele mai bune recomandări, nu doar pentru a diminua colesterolul din sânge, ci pentru a reduce riscul cardiovascular corelat, conform cercetărilor cele mai acreditate şi actuale:

• Evitaţi cărnurile, în special cele grase.
• Folosiţi maxim trei, patru ouă fierte pe săptămână. Trebuie luate în considerare şi ouăle care intră în diversele preparate culinare. Colesterolul este în gălbenuş.
• Folosirea de untură, unt, grăsime vegetală hidrogenată, margarină, unt de cocos şi alte grăsimi solide este nerecomandată. Înlocuiţi prăjelile cu preparate coapte şi fierte.
• Folosiţi fructe şi vegetale din abundenţă.
• Înlocuiţi făina albă şi cerealele îmbunătăţite cu cele integrale (pâine, orez, macaroane integrale etc.).
• Înlocuiţi zahărul cu miere. Evitaţi dulciurile şi bomboanele.
• Folosirea sării să fie moderată.
• Pe lângă schimbările dietetice se recomandă şi practicarea exerciţiilor fizice sub supraveghere, renunţarea definitivă la tutun şi alcool, controlarea stresului.

Cercetările recente incriminează nivelurile plasmatice ridicate ale homocisteinei, un aminoacid, cu risc în bolile cardiace. Pentru a diminua acest risc se recomandă doze de extract de acid folic, vitamina B6 şi vitamina B12.

 

Sugestii naturale pentru diminuarea colesterolului

• Folosiţi din belşug anghinarea şi beţi ceai din frunzele acesteia.
• Folosiţi din belşug usturoi crud în salate, şi ulei de usturoi disponibil în capsule.
• Folosiţi din belşug ceapă crudă sau fiartă, neprăjită.
• Folosiţi din belşug spanacul.
• Folosiţi din belşug vânăta în alimentaţie, dar nu prăjită. Beţi suc de vânătă diluat, pe nemâncate; sau tocaţi vânăta, puneţi la macerat apoi strecuraţi şi beţi lichidul.
• Mâncaţi în fiecare zi doi sau trei morcovi cruzi înainte de masa de prânz.
• Faceţi câteva zile pe lună o dietă exclusiv de ananas, sau înlocuiţi unele mese cu acest fruct, dacă nu aveţi hiperaciditate gastrică.
• Includeţi prune proaspete din belşug în alimentaţie.
• Mâncaţi un măr în fiecare zi.
• Din când în când faceţi câteva mese exclusiv de mandarine.
• Folosiţi în loc de ulei de soia, ulei de măsline sau ulei de sâmburi de struguri, cu moderaţie. Se găseşte la magazinele de produse naturiste.

 

Plante (contra aterosclerozei)

• Se pot folosi plante depurative, „curăţitoare ale metabolismului” ca: păpădie, pătlagină, coada şoricelului, trei-fraţi-pătaţi, anghinarea etc.

Se poate folosi un amestec de câte două-trei plante timp de o săptămână, apoi se recomandă să se schimbe combinaţia. Dozajul uzual indicat: o lingură de amestec de plante la 300 ml de apă. Fierbeţi şi strecuraţi.

• Păducelul şi altele – Pentru a întări vasele de sânge şi a îmbunătăţi circulaţia să se folosească un amestec de păducel, coada calului, flori de tei şi rădăcină de păpădie (decoct), trei ceşti pe zi. O lingură de amestec de plante la 300 ml de apă. Fierbeţi şi strecuraţi.
• Extractul de păducel – Se foloseşte, de asemenea, contra aterosclerozei, extractul fluid de Crataegus oxycantha (păducel) şi de Cactus grandiflorus, în doze de douăzeci de picături la o jumătate de pahar de apă, de trei ori pe zi, timp de câteva luni.
• Ginkgo biloba este de mult timp utilizată în tratamentul tulburărilor circulatorii periferice. Dozajul folosit de obicei este o capsulă de 200 mg de trei ori pe zi, înainte de masă.

 

Micoterapia (terapia cu ciuperci medicinale) este o metodă de tratare a dife­ri­telor boli cu ajutorul ciupercilor medi­cinale, folosită de mii de ani.  

Ciupercile sunt aliatele celor care vor să fie sănătoși.

Ciupercile medicinale sunt pe cale să producă o adevărată revoluţie în terapia unor afecţiuni din cele mai grave, cum ar fi cancerul, bolile autoimune, bolile inimii, ficatului, boli renale, infecţiile virale, etc.